'Exista putini oameni care stiu sa se ocupe de trecutul cel mai recent. Caci sau prezentul ne leaga cu forta de el, sau ne pierdem in trecut si cautam sa rechemam si sa restauram, pe cat e cu putiinta, ceea ce e cu totul pierdut.'
Goethe-"Afinitatile elective"

Este ceva din cartile copilariei, chiar daca pare o lectura cam serioasa pentru varsta aceea. Pe atunci cartile circulau, parca aveau viata. Erau si traduceri bune, realizate cu multa pasiune, cultura occidentala parca avea mai multa intrare la nivel de mase pe atunci, clar.
Si uite asa...O carte din copilarie ma ajuta acum sa inteleg o istorie recenta, si despre...o statuie.
Nu-mi este usor sa scriu astazi, mi-este foarte rau. Tot abdomenul meu este o masa tumorala giganta, si nu este doar atat...Astazi mi-a fost atat de greu incat imi venea sa fac o strigare pe net de genul: este vreun chirurg pe aici? Persoana in curs de eutanasiere incearca sa inteleaga din manifestarile x si y ale acestei boli ce se intampla de fapt in organism.
Dar sa revenim la statuie. Dupa povestea aceasta, chiar inclinam sa le dau dreptate celor care sustineau impunerea ca brand de tara a unei statui sau... ceva care sa aduca aminte de o statuie.
Ceea ce spun se poate verifica usor, vorbim despre o intamplare recenta.
Pe data de 16.05.2017 mama trebuia sa faca un consult medical. Am mai spus, a fost o persoana extrem de curajoasa, a trecut printr-o operatie de masectomie la peste 80 de ani, plus ce se stie din media, niste adevarate razboaie galice intr-o tara cam... si incearca totusi sa fie o persoana activa in ciuda calvarului de neimaginat prin care a trecut.
Acum sunt niste momente ingrozitoare, are dureri mari. Are doua vertebre deplasate, un fel de excrescente pe coloana, medicul i-a indicat paracetamol...si sunt dureri ca de nastere.
Nu poate sa mearga pe jos pe distante mari. In jurul orei 12,30-13, inainte de a iesi din clinica, doamna de la receptie i-a chemat un taxi. Clinica se gaseste la intersectia dintre strazile Ion Lahovari 41 si Decebal 54, se poate verifica apelul la dispeceratul firmei Romaris Constanta.
Soferul era un persoana tanara, a venit, a ridicat-o pe mama de la sediul clinicii. A ajuns acasa dar geanta cu actele ei medicale a ramas in masina. Nu erau bani,erau doar acte medicale.
Daca le citeai te speriai,vorba ei. Cand citesti ce scrie acolo te cutremuri, se vede toata durerea prin care trece un bolnav de cancer. Cum a putut sa retina entitatea respectiva actele medicale ale unui om atat de bolnav? Astia nu au nici un gram de constiinta? Chiar daca ai experienta unor campanii de haituire nu poti sa nu te intrebi...
Ce sunt? Statui, primate sau...magariu speciali?
Va imaginati ca exista astfel de entitati care se lauda cu astfel de ispravi?
Biata de ea, chiar se gandea,oare astia nu au mame, ce spun mamele lor de asa isprava...

Si uite asa ne aducem aminte de o pilda culeasa de boier Iordache Golescu:
"Precum te vaz, asa te crez(adica, dupa purtarea lui,omul a fi sa intelege)